Am sa incep acest post tare si in forta.. exact asa cum imi place mie sa ma dau pe uluci. Ce sunt alea uluci: schiuri... mai precis Elan Whistler X :)
La ce iarna avem acum in Romania acesata nu trebuie ratata... Asa ca oriunde gasesc ocazia sa dau o tura pe partii nu zic nu. Nu se stie cand va mai fi asa zapada si nu are rost sa plangi la vara dupa ea. Trebuie sa o toci sub picioare cat de mult poti. Pana plesnesc, dupa care iti tragi sufletul si aluneci iar...
Stiu, sunt prost... Nu am poze sa va arat, insa nu m-am putut abtine sa nu ma dau in continuu. Ma odihneam in gondola sau scaun (de cand m-am lasta de arbitraj m-am facut cam puturos :)) )
Am sa comasez vacanta de schi de 5 zile din Poaina Brasov cu weekend-ul care tocmai a trecut din Valea Soarelui si Sinaia.
O sa radeti si o sa spuneti ca sunt burghez ca m-am dus in Poiana la schi. Insa am sa rad si eu si am sa va spun ca oferta a fost senzationala si am iesit la bani mult mia bine decat in alte parti (stiu m-am mirat si eu), astfel: 4 nopti cazare cu demipensiune au fost 570 lei/persoana/pensiune 3 margarete. Va spun ca noaptea am murit de cald in camera si mancare a fost romaneasca. Adica dementiala! Cu cine am fost? Cu nasu si un coleg de munca :)
Mai punand si la socoteala ca schi passul pe toata ziua costa 125 lei cred ca a fost ok.
Si acum la partii...
Au fost batute excelent si au fost multe fata de Azuga unde imi faceam veacul. In prima zi am bagat Sulinar pana am crapat. Cam ghetalau in partiel dubioase dar a mers.
A doua zi aceeasi reteta si am bagat si o coborae pe Lupul care in partea de final era nebatuta cu hopuri inghetate si gheta intre ele. Acolo am luat niste cururi dar am si invatat o gramada. Unde si cand sa virez in situatii dificile, nu de alta dar altfel luam copacii in brate :) Iar la finalul zilei am bagat un Subteleferic de zile mari. Am sa fiu sincer si am sa va zic ca am fost prima oara pe Subtelefric. Epic!
A treia zi ne-a cam batut vantul si nu a mersgondola asa ca ne-am jucat pe telescaunul de jos de pe Lupul pana s-a aglomerat si am plecat la bere.
A parta zi a fost o zi dedicata invatarii. Dimineat am schiat cu baietii si dupa amiaza am pus-o pe Anca sa se suie pe schiuri. Nu era prima oara pentru ea, dar a m,ai invata unele lucrur. Insa la incercarea de a cobora Drumul Rosu s-a speriat tare si jumate din partie a coborat-o pe picioare.
Insa urmeaza cireasa de pe tort... In ultima zi, noi baietii, am plecat la partie nestiind ce ne asteapta. PULVER PROASPAT PANA LA GENUNCHI!!! Pentru cine a schiat in pow-pow cunoaste sentimentul. Am dat trei ture dementiale, de vis. In podwer esti intr-o lume mai buna. Toatele grijile dispar si esti doar tu cu tine si prietenele tale schiurile. Si esti fericit. Si poti sa faci poezie pe schiuri. Toti coborau chiuind pe partie.
Din ultima zi mi-a ramas doar pulverul restul nu-l mai spun.
Cu parere de rau a trebuit sa plecam cand codul galben/portocaliu de ninsori era in floare, dar ne astepta serviciul. Futu-l-as!
Dar n-a durat decat 3 zile si a venit ziua de duminica cu soarele ei care ne-a chemat la Sinaia. Sambata a trebuit sa dau zapada de 2 metri din curtea bunicilor :))
La Sinaia am urcat in Valea Soarelui pe scaunul lui Doamna Udrea. Misto partie dar ne-am plictisit repede de ea. Era perfect batuta, fara urma de gheata sau bolovan, dar noi suntem masochisti si am plecat repede :)) Ne-am dus pe partia nou de la gondola ca este mai grea si am ai facut si gheata in partea superioara.
Daca va intrebati de ce fac partiile gheata, raspunsul e simplu: agricultorii. Cine sunt astia? Aia cu snowboard-ul. Si nu ma refer la cei care stiu ci la ailalti. Pentru ca ei sunt smecheri. In loc sa inceapa ca la schii pe partii suoare si sa urce in dificultate pe masura ce invata, ei se duc direct pe cele mai grele partii. Consecinta? Cand se vad acolo se caca pe ei si coboara partia numai in frana, adica o scrijelesc. Ce sa le faci, agricultori...
Am uitat sa va spun ca duminica am bifta o premiera. Prima oara pe o partie epica: celebrul si batranul Carp. O partei senzatie dar iti trebuie doage ca sa o dai la vale si din pacate ulucile mele nu sunt pentru zapada mare care era acolo.
Apropos de doage... Era Elanului Whistler pentru mine a apus. Am sa le repar si vor invata si pe altcineva sa schieze, adica pe Anca. Eu am iubit si iubesc acest schi. Ma bagat dar si m-a scos din multe, iar in gheata sta demential.
Insa a venit vremea pentru altceva si se pare ca sunt atras mai mult de partea off a partiilor, adica off-piste. Pe drum este un mic grasan cu 80 la jumate, care sa tina la zapada mare. Stiu, este un mid-fat dar pentru inceput merge. Second-hand ca trebuie sa invat sa ma dau cu ele inainte sa investesc in echipament.
Cam atat... Sper ca v-au destins aceste istoriare, dar le scriu pentru ca sunt la varsta la care imi creez amintirile pentru mai incolo. Cand voi fi la 60 de ani o sa stau si o sa recitesc cu placere aceste randuri si o sa zic ca ce nebun eram....
Deocamdata eu am ramas in alta parte. In pow-pow-ul din Poaina :))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu