miercuri, 15 mai 2013

Nostalgie - Bucla 3 ECOMarathon

Unde: Moeciu de Sus
Cine: Anca si Vali

Poze: https://plus.google.com/photos/116154855200671341238/albums/5878271006591316401

De ceva vreme nu mai am chef de alergat. De ce? Nu stiu. Poate sunt putuos, poate nu mai am timp(asta e baliverna) poate m-am plictisit...
Cat am fost arbitru am alergat de mi-au sarit capacele, insa acum lucrurile se pare ca s-au schimbat.

Toata iarna am fost pe munte, insa n-am iesit din schiuri. Cred ca am strans peste 30 zile pe schiuri anul asta. jumatate pe noile uluci Movement Sluff... Dra asta este alta poveste...

Pentru ca nu m-am alergat cat as fi vrut eu anul asta nu m-am inscris la ECOMarathon. Am fost in 2012 aici si stiu ce inseamna. Ar fi fost sinucidere din partea mea sa ma inscriu la marathon cand eu nu am alergat 50 km in total de la inceputul anului.

Insa ca spectator puteam sa fiu... Am mai incercat chestia asta la un 7500 Bucegi acum 2 ani si mi0a placut enorm. Plus ca vremea a fost fenomenala si nu avea rost sa o petrec in casa.
Stay in home is not an option! zice Adi Valean si mare dreptate are.

Asa ca dimineata sambata, 11.05.2013, sunt la Moeciu sa vad ECO si sa mai vorbesc cu oamenii. Coco cum m-a vazut m-a intrebat daca pot sa o ajut. Eu n-am cum sa refuz asa ceva! Asa ca mi-a revenit sarcina sa merg pe Bucla 3 si sa-i redirectionez pe concurenti la punctual de alimentare de la mamaie. Cunoscatorii stiu ce spun.


Cum cerul a fost sticla toata pleiada de munti din zona ne aratau creastele. Ce-i drept a fost cam cald pentru un marathon daca ma intrebi pe mine.

Insa si pesiajele din jurul nostrum au fost bestiale, mai ales casele rasfirate pe dealuri. Plus de asta aveam un loc privilegiat sa-i vad pe maratonisti pe bucla 2.

 

 
Spun maratonisti si nu alergatori pentru ca oricine poate sa alerge. Insa sa participi la un marathon si sa-l mai si termini e o performanta. Eu recunosc, am fost puturos anul asta, insa jos palaraia pentru toti cei care au participat. Fiecare strop de sudoare, fiecare crampa, fiecare durere, fiecare gand de abandon se sterg in fata momentului de finish al unui marathon. Si asta chiar daca esti ultimul care-l termina.
 
 
Si iata-i ca vin... El e primul. Un italian care a terminat in 3h jumate si a alergat panta catre Bisericuta. Fenomenal!

La scurt timp vine si Luci Clinciu care nu mai trebuie prezentat. Tot ce inseamna maratoane montane iin Romania i se datoreaza lui. Este primul care a venit cu aceasta idee la noi, si chiar daca multi l-au considerat nebun, timpul a demosntrat ca are dreptate. Plus ca numai cu 2 zile inainte de startul la ECO a terminat circuitul Arcului Carpatic pe schiuri de tura si alergare. Pentru un astfel de om nu exista decta atat: RESPECT!!!!


Adi prietenul nostru vine si el cu un mare zambet pe fata semn ca maratonul asta l-a adus in aceea stare unde esti cu zeii!


Ca sa vad mai bine desfasurarea fortelor ma urc pe vf Bisericuta , cel mai inalt din Moceiu de Sus. ca sa nu zic ca nu am fost la munte :) De aici privelistea, mai ales asupra Bucegilor, e fenomenala.


Anca vrea sa incerec si ea macar din putinul maratonului si vrea sa facem complet toata Bucla 3. Eu n-am cum sa ma opun la asa ceva si uite ca ne mutam catre Gutanu.
Insa nu stia ce o asteapta :) credea ca urcarea pe care o injura toti e floare la ureche. Mai ca nu ne-a scos ficatii din noi, insa efortul a meritat. macar pentru peisajul din capatul urcarii.


De aic e numai coborare pana in Moeciu si avem timp sa ne bucuram si de peisaj. Asta-i singurul avantaj fata de maratonisti ;) Avem noroc ca Bucegii arata sensational.


Intr-un final ajungem la punctual de finish ca sa-i aplaudam si noi pe concurenti. Aici ne intalnim cu Bogdan si Cristina care tocmai terminasera cursa si erau fericiti. Aveau privirea omului care a trecut peste ceva geru dar a ajuns mutumit de sine la final. Poate asta este ceea ce conteaza cel mai mult.

Despre ECO numai cuvinte de lauda. Felicitari  lui Coco si Silvia pentru ca gasesc puterea in fiecare an sa orgaizeze un eveniment fabulous care anu asta a strans peste 1000 de oameni la start.

Cat despre mine... Cand am sa fiu cu parul alb vreau sa fiu si eu asa... Tot RESPECTUL!